Menstruația nu există în România

Cum este ignorată menstruația în politicile publice

În România menstruația lipsește aproape complet din strategiile naționale privind sănătatea, educația și egalitatea de șanse, cu toate că este o problemă transversală cu implicații directe asupra egalității de gen. În România menstruația este o realitate cotidiană pentru aproximativ 4,8 milioane de persoane, însă nevoile acestora nu se regăsesc în politicile publice. Menstruația, ca toate experiențele personale, este deopotrivă și politică, iar modul în care se reflectă ea sau nu în politici publice are impact asupra egalității de gen. Capacitatea de gestionare a menstruației influențează în mod direct participarea la viața socială, la educație sau muncă. 

Absența produselor menstruale din școli și spații publice, lipsa educației menstruale din sistemul de învățământ, accesul îngreunat la servicii de sănătate menstruală sunt toate probleme de echitate menstruală ignorate aproape complet de trei dintre cele mai importante domenii: educație, sănătate și egalitate de gen și de șanse.

Egalitatea de gen nu poate fi atinsă dacă menstruația este ignorată în politicile publice. Sănătatea menstruală reprezintă o componentă esențială a sănătății și drepturilor sexuale și reproductive. În România însă, sănătatea menstruală nu este abordată nici ca domeniu de politică publică, nici ca indicator al sănătății reproductive și sexuale, ceea ce reflectă un gol semnificativ în recunoașterea acestei dimensiuni pentru atingerea egalității de gen și pentru promovarea drepturilor sexuale și reproductive.

Anul acesta este pentru prima dată când menstruația a fost menționată explicit în Strategia Uniunii Europene pentru Egalitate de Gen 2026-2030, marcând un moment important pentru recunoașterea legăturii dintre echitate menstruală și egalitate de gen. Cu toate că la nivel european sănătatea menstruală a fost recunoscută ca problemă de sănătate publică, iar statele membre au fost încurajate inclusiv de Parlamentul European să ia măsuri pentru reducerea sărăciei menstruale, faptul că menstruația apare explicit în Strategia pentru Egalitate de Gen 2026-2030 reprezintă un pas esențial care recunoaște faptul că nu putem avea egalitate de gen dacă ignorăm menstruația.

În România, Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați setează cadrul general de aplicare a principiului egalității de gen: „luarea în considerare a capacităților, nevoilor și aspirațiilor diferite ale persoanelor de sex masculin și, respectiv, feminin și tratamentul egal al acestora.” Recunoașterea și adresarea nevoilor specifice pe care le au persoanele cu menstruație este așadar o componentă firească a aplicării principiului egalității de șanse, în toate domeniile vieții sociale la care participă fetele și femeile și toate persoanele care au menstruație. 

Mai mult decât atât, legea prevede inclusiv faptul că instituțiile de învățământ „au obligația de a institui, în activitatea lor, practici nediscriminatorii bazate pe criteriul de sex, precum și măsuri concrete de garantare a egalității de șanse”, recunoscând rolul direct al Ministerului Educației și unităților de învățământ în reducerea discriminării de gen. O măsură concretă de garantare a egalității de șanse și reducere a discriminării de gen ar fi chiar accesul la produse de igienă menstruală în mod universal și echitabil în unitățile de învățământ. Numai că menstruația rămâne în continuare percepută ca o problemă privată și personală sau chiar ca o problemă strict feminină în care statul n-are ce căuta sau reglementa prin politici publice.

Când spunem că menstruația este publică și politică nu ne referim la faptul că igiena menstruală a unei persoane sau schimbarea unui produs menstrual este un act public, ci la faptul că însăși capacitatea de a te îngriji de propria igienă menstruală este influențată de absența sau prezența produselor menstruale din școli și spații publice, prețul produselor menstruale și modul în care sunt sau nu taxate, modul în care este construit spațiul public pentru a reflecta sau nu nevoile unei persoane cu menstruație, modul în care este tratată și înțeleasă durerea menstruală în sistemul de sănătate, accesul la informații și educație menstruală.

Lipsa cadrului strategic național în domeniul sănătății sexuale și reproductive afectează echitatea menstruală

În prezent, România nu are o strategie națională în vigoare care să adreseze sănătatea reproductivă și sexuală. În ultimii ani, un grup de lucru format în cadrul Ministerului Sănătății a lucrat pentru a dezvolta următoarea strategie, însă aceasta nu a fost publicată până la acest moment. În 2020, un raport al Organizației Mondiale a Sănătății observa că sănătatea sexuală și reproductivă nu este o prioritate pentru România, în contextul în care țara noastră nu are o strategie în vigoare. Absența unei strategii naționale în acest domeniu limitează deopotrivă progresul în domeniul egalității de gen și al echității menstruale ca politică publică.

Ultima strategie în domeniul sănătății sexuale și reproductive este cea adoptată de Ministerul Sănătății pentru perioada 2002-2006, fiind bazată pe strategia regională a Organizației Mondiale a Sănătății. Această strategie a avut rolul de a seta principiile de bază în domeniul sănătății reproducerii și sexualității, continuarea strategiilor în acest domeniu fiind esențială pentru recunoașterea drepturilor sexuale și reproductive ca drepturi ale omului, pe care Națiunile Unite le-au stabilit astfel încă din 1994. 

Ultimele 2 încercări de elaborare a unei strategii naționale în acest domeniu: Strategia Națională pentru Sănătatea Reproducerii și Sexualității 2012-2015 și Strategia Națională pentru Sănătatea Sexualității și Reproducerii 2021-2024 au rămas doar la stadiul de document de lucru și nu includ nicio mențiune legată de managementul igienei menstruale sau de sănătatea menstruală. Este de așteptat ca următoarea strategie, care ar trebui să apară curând, să adreseze explicit menstruația, ca urmare a recomandărilor grupului de lucru în acest sens, marcând un pas înainte pentru echitatea menstruală.

În România domeniul sănătății sexuale și reproductive este slab dezvoltat sau de multe ori asimilat domeniului general al sănătății. Acest lucru afectează deopotrivă sănătatea menstruală care face parte din sănătatea sexuală și reproductivă. Faptul că sănătatea sexuală și reproductivă nu este o prioritate este vizibil atât prin lipsa unei strategii în vigoare, întârzierea adoptării unei noi strategii, cât și din lipsa unor date colectate la nivel național privind sănătatea menstruală și fenomenul sărăciei menstruale.

Menstruația nu există însă nici în sănătate. Ultimele 2 strategii naționale în domeniul sănătății, Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 și Strategia naţională de sănătate 2023-2030 nu includ nicio referire la managementul menstruației sau la sănătatea menstruală. Cele 5 ediții ale Studiului asupra sănătății reproducerii publicat de Ministerul Sănătății în 1993, 1996 (singurul axat pe sănătatea reproducerii la tineri cu vârste între 15-24 ani), 1999, 2004 și 2016 nu tratează sănătatea menstruală ca indicator al sănătății reproducerii și nu măsoară sau raportează niciun aspect legat de menstruație. Au trecut astfel 10 ani de la publicarea ultimului studiu, iar lipsa continuității în colectarea de date reflectă o abordare fragmentară și insuficientă a sănătății sexuale și reproductive la nivel de politici publice. Adoptarea unei noi strategii la 20 de ani de la ultima strategie în vigoare, care să includă deopotrivă sănătatea menstruală, este esențială pentru protejarea drepturilor sexuale și reproductive.

Sănătatea menstruală lipsește și din strategiile naționale pentru egalitatea de șanse

Sănătatea menstruală este o temă care lipsește aproape complet din politicile publice din domeniul egalității de gen. În ultimii 20 de ani, România a adoptat 5 Strategii naționale în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați (2006-2009, 2010-2012, 2014-2017, 2018-2021, 2022-2027. Primele 3 strategii nu includ sănătatea ca arie prioritară și nu adresează accesul la drepturile sexuale și reproductive. Acestea se concentrează mai ales pe aspecte precum consolidarea cadrului legislativ, întărirea capacității instituționale ANES, promovarea egalității în domenii precum muncă și viața socială și măsuri pentru combaterea stereotipurilor de gen, omițând complet domeniul sănătății ca prioritate.

Prima Strategie națională care introduce sănătatea ca arie strategică este cea din 2018-2021. Tot în acest context se menționează pentru prima dată asigurarea accesului universal al fetelor și femeilor la sănătatea sexuală și reproductivă. Cu toate acestea, nici strategia pentru perioada 2018-2021 și nici cea actuală pentru perioada 2022-2027 nu recunosc sănătatea menstruală ca parte integrată a sănătății și drepturilor sexuale și reproductive și nu adresează sărăcia menstruală ca problemă a egalității de gen.

În Planul operațional al Strategiei este menționat sub obiectivul general privind sănătatea și „Lansarea unor dezbateri și inițiative cu actorii competenți, referitor la pilotarea în mediul urban și în mediul rural, inclusiv în comunități rurale marginalizate a unui proiect privind amplasarea în locuri publice de automate cu absorbante sanitare, care să asigure accesul constat și la un preț simbolic.” Responsabili pentru organizarea acestor dezbateri sunt Ministerul Sănătății și ANES, însă acestea nu au avut loc până în prezent, cu toate că Strategia se încheie anul următor. 

În același timp, faptul că accesul la produse menstruale este menționat o singură dată și doar prin referire la dezbaterea accesului contra cost în spațiile publice arată faptul echitatea menstruală este insuficient adresată și nu este înțeleasă ca o problemă de egalitate de gen. În același timp, organizarea unor dezbateri nu presupune niciun angajament real de adresare a sănătății menstruale sau sărăciei menstruale.

Menstruația lipsește și din documentele strategice privind educația

Rolul Ministerulul Educației în promovarea egalității de șanse și de gen este unul central, atribuțiile Ministerului Educației în această direcție sunt stabilite inclusiv de Legea 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, cât și de Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței de gen, și sunt consolidate deopotrivă de strategii și programe naționale.

Rolul activ pe care trebuie să-l joace sistemul educațional în combaterea stereotipurilor de gen este stabilit inclusiv prin Strategia națională privind egalitatea de șanse 2022-2027. Cu toate acestea, în absența recunoașterii rușinii menstruale ca formă de violență de gen și a modului în care fenomenul este întreținut de prezența stereotipurilor de gen în mediul educațional, actele normative menționate mai sus sunt ineficiente ca instrumentele de responsabilizare a Ministerului Educației. Acest lucru poate fi pus și pe seama faptul că Planul național de combatere a violenței școlare nu abordează explicit dimensiunea de gen a violenței și modul în care aceasta se propagă prin stereotipuri de gen și prejudecăți.

În ceea ce privește accesul elevilor la facilități de igienă în mediul școlar, observăm de asemenea absența oricărei mențiuni privind gestionarea igienei menstruale. Nevoile elevelor ca persoane cu menstruație sunt omise complet din Normele de igienă adoptate de Ministerul Sănătății (2020), pe care trebuie să le urmeze toate unitățile de învățământ.

Acestea descriu facilitățile care trebuie să existe în grupurile sanitare pentru copii și tineri: „chiuvetă – lavoar cu apă rece și caldă cu săpun lichid, prosop de hârtie, coșuri de gunoi cu capac, pedală și sac menajer. Fiecare toaletă este dotată cu hârtie igienică și coș de gunoi cu capac, pedală și sac menajer.” Omisiunea produselor menstruale din aceste norme duce la slăbirea responsabilității școlilor de a adresa nevoile persoanelor cu menstruație și de oferi elevelor facilități de gestionare a igienei menstruale.

Statutului Elevului menționează ca drept al elevilor accesul la „spaţii care respectă normele de igienă şcolară”, însă atâta vreme cât Normele de igienă stabilite de Ministerul Sănătății nu includ produsele menstruale, rămâne la latitudinea conducerii școlii dacă aceste produse vor fi oferite sau nu. În 2024 un proiect de revizuire al Statutului Elevului, derulat de reprezentanți ai elevilor împreună cu organizația Salvați Copiii a propus Ministerului Educației adoptarea Statutului Elevului 2.0. Propunerea includea și reorganizarea băilor după principiul incluziunii menstruale și oferirea de produse menstruale gratuite.

Legătura dintre sărăcia menstruală și absenteismul cauzat de bariere în igiena menstruației lipsește complet din Rapoartele privind starea învățământului preuniversitar. Acestea nu raportează absenteismul ca fenomen și se concentrează doar pe abandonul școlar. Faptul că Ministerul nu colectează date privind absenteismul dezagregat pe gen și pe motivație este un obstacol major în fundamentarea și înțelegerea sărăciei menstruale în rândul tinerilor.

Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România atrage atenția asupra nevoii de a colecta date despre absenteism dezagregate pe gen și pe motivație și lipsa acestora din statisticile naționale disponibile, ceea ce ar duce la înțelegerea mai clară a fenomenului absenteismului. Cu toate acestea, nici această Strategie nu identifică îmbunătățirea condițiilor de igienă ca soluție complementară la absenteismul și abandonul școlar și nu menționează capacitatea de gestionare a igienei menstruale ca potențial factor de absenteism în rândul elevelor vulnerabile sau afectate de sărăcie menstruală.

Echitatea menstruală la nivelul Uniunii Europene

În ultimii 5 ani, echitatea menstruală a devenit o problemă tot mai importantă la nivelul Uniunii Europene în contextul în care se estimează că sărăcia menstruală afectează 1 din 10 femei la nivel european (Parlamentul European, 2021). 

Echitatea menstruală a ajuns inclusiv pe agenda politică a Parlamentului European. În 2019 PE a publicat o rezoluție adresată tuturor statelor membre ale Uniunii pentru ca acestea să elimine taxa pe produsele menstruale. Aceeași rezoluție recunoaște sărăcia menstruală ca o problemă publică în toate statele membre UE pe care le încurajează să accesibilizeze produsele menstruale în toate spațiile publice precum școlile, universitățile sau centrele pentru persoanele fără adăpost.

Sănătatea menstruală este recunoscută de asemenea ca parte integrată a sănătății sexuale și reproductive și a fost introdusă în rezoluția Parlamentului European din iunie 2021 privind situația sănătății și drepturilor sexuale și reproductive în UE. Rezoluția prevede acces la produse menstruale sigure, accesibile și sustenabile pentru toată lumea. Tot prin această rezoluție Parlamentul European solicită statelor membre să asigure accesul la produse menstruale fără substanțe toxice și la produse reutilizabile și să promoveze beneficiile produselor menstruale reutilizabilie în detrimentul celor de unică folosință.

În ansamblu, această rezoluție acoperă aproape integral domeniul echității menstruale, de la educație, acces la produse sigure și sustenabile, spații incluzive și accesibilizare prin eliminarea sau reducerea taxării. Statelor membre li se solicită să ia măsuri pentru reducerea absenteismului școlar cauzat de gestionarea menstruației, să îmbunătățească facilitățile de gestionare a menstruației în școli, să combată stereotipurile și rușinea menstruală prin acces la educație menstruală.

Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE) estimează că în ritmul actual este nevoie de încă 50 de ani pentru atingerea egalității de gen – aceasta fiind o estimare optimistă care ia prea puțin în considerare evoluția curentului conservator în Europa. Cu toate acestea, faptul că echitatea menstruală începe să fie recunoscută la nivel european ca problemă transversală cu implicații asupra educației, sănătății și vieții sociale, este un pas înainte pentru egalitatea de gen. Presiunea la nivel european ar trebui să încurajeze în următorii ani statele membre, inclusiv România, să adreseze echitatea menstruală ca politică publică și să o includă în strategiile naționale din domenii esențiale precum educația, sănătatea și egalitatea de șanse.

—

Bibliografie:

Comisia Europeană. (2026). Gender Equality Strategy 2026-2030. Disponibil la: https://commission.europa.eu/document/1f5fa936-9fba-4435-93f5-32fa220bac82_en 

Guvernul României. (2006). Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2006-2009. Adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 319 din 8 martie 2006. Disponibil la: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/70172

Guvernul României. (2010). Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2010-2012. Adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 237 din 24 martie 2010. Disponibil la: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/117951

Guvernul României. (2014). Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017. Adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 1050 din 18 noiembrie 2014. Disponibil la: https://anes.gov.ro/wp-content/uploads/2023/11/1.-HG-Nr-1050-din-2014-Strategie-egalitate-de-sanse-2014-2017.pdf

Guvernul României. (2018). Strategia naţională privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2018-2021. Adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 365 din 24 mai 2018. Disponibil la: https://anes.gov.ro/wp-content/uploads/2023/11/Strategia-Nationala-ES-si-VD.pdf

Guvernul României. (2022). Strategia națională privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2022-2027. Adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 1.547 din 19 decembrie 2022. Disponibil la: https://anes.gov.ro/wp-content/uploads/2023/11/Monitorul-Oficial-Partea-I-nr.-1239Bis.pdf

Mihalache, I., Bologa, D. și Păun, D. (2019). Plan de măsuri pentru creșterea accesului la servicii de planificare familială. Asociația PartNET – Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă. Disponibil la: https://programsamas.ro/materiale/propunere-alternativa-in-domeniul-sanatatii-reproducerii.pdf

Mihai, T. (2023). Egalitatea de gen în educație. Raport de monitorizare a politicilor publice privind egalitatea de gen și violența de gen din sistemul de învățământ din România (2021-2023), Editura Sonia, București.

Ministerul Educației. (2015). Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România. Adoptată prin HG nr. 417 din 3 iunie 2015.

Ministerul Educației. (2018) Strategia pentru modernizarea infrastructurii educaționale 2018-2023. Guvernul României. Disponibil la: https://www.edu.ro/sites/default/files/Strategie%20SMIE%2023.04.2018.pdf 

Ministerul Educației. (2019). Anul școlar 2019 – 2020. Disponibil la: https://cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2019/09/Anul-S%CC%A6colar-2019-2020.pdf

Ministerul Educației. (2022). Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2021 -2022, București.

Ministerul Educației. (2024) Statutul Elevului. Aprobat prin ORDINUL nr. 5.707 din 1 august 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 12 august 2024. Disponibil la: https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/286828 

Ministerul Educației. (2024). Planul național de combatere a violenței școlare. Adoptat prin HG nr. 1.065 din 28 august 2024. Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 2 septembrie 2024.

Ministerul Educației. (2024). Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2023 – 2024, București.

Ministerul Sănătății (2020). Norme de igienă din unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor. Adoptat de Ministerul Sănătății prin Ordinul nr. 1.456 din 25 august 2020, publicat în Monitorul Oficial, nr. 787 din 28 august 2020. Disponibil la: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/229619

Ministerul Sănătății. (2004). Studiul Sănătății Reproducerii. Raport sintetic.

Ministerul Sănătății. (2011). Strategia Națională pentru Sănătatea Reproducerii și a Sexualității 2012-2015. Document de lucru. București. Disponibil la: https://www.adrvest.ro/attach_files/Strategia%20SRS%202011-2015%20v1.pdf 

Ministerul Sănătății. (2014). Strategia Națională de Sănătate 2014-2020. Adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 1028 din 18 noiembrie 2014. Disponibil la: https://cdn.who.int/media/docs/default-source/digital-health-documents/global-observatory-on-digital-health/romania_strategy2014-2020.pdf?sfvrsn=4a5b3402_3 

Ministerul Sănătății. (2016). Studiul Sănătății Reproducerii. Raport sintetic.

Ministerul Sănătății. (2023). Strategia naţională de sănătate 2023-2030. Adoptat prin Hotărârea de Guvern nr.1004 din 24 octombrie 2023. Disponibil la: https://ms.ro/media/documents/Anexa_1_-_SNS.pdf

Nanu, M.I., Stativa, E., Vlăceanu, D. și Oțelea, M. R. (2021) Raport. Sarcina la adolescente în România. Asociația SAMAS. Disponibil la: https://www.programsamas.ro/sarcina-la-adolescente-in-romania-raport/

Organizația Mondială a Sănătății. Regional Office for Europe. ‎(2020). Assessment of sexual, reproductive, maternal, newborn, child and adolescent health in the context of universal health coverage in Romania. Disponibil la: https://apps.who.int/iris/handle/10665/330458

Organizația Națiunilor Unite. (1994). Population and Development. Programme of Action adopted at the International Conference on Population and Development, Cairo, 5-13 September 1994.

Parlamentul European. (24 iunie 2021). Resolution on the situation of sexual and reproductive health and rights in the EU, in the frame of women’s health. Disponibil la: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2021-0314_EN.html

Parlamentul European. (15 ianuarie 2019). Resolution on gender equality and taxation policies in the EU. Disponibil la: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-8-2019-0014_EN.html

Parlamentul României. (2013). Legea nr. 202 din 19 aprilie 2002 (republicată) privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați. Publicată în Monitorul Oficial nr. 326 din 5 iunie 2013.

Punzi, M. C., Spohr, N. Și Okolodkoff, J. (2025). Tackling Period Poverty in the EU: Current Challenges, Pathways and Recommendations. The Greens/EFA in the European Parliament.

Salvați Copiii. (2024). Proiect. Statutul Elevului 2.0 Disponibil la: https://cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2024/02/Statutul-Elevului-2.0.pdf