În acest articol ne-am propus să explicăm originea și înțelesul termenului intersecționalitate (intersectionality) – un termen care se leagă de cel de-al treilea val al feminismului şi care explică modul în care intersecția dintre gen, rasă, clasă, vârstă, naționalitate etc. dă naștere unor forme particulare de dominație și subordonare. Lentila intersecțională este utilă pentru a înțelege cum apare și cum este întreținută inegalitatea socială.
Cel de-al treilea val al feminismului a început să se contureze la finalul anilor ‘80. Este un feminism în care sunt înglobate experiențele și poveștile particulare ale tuturor femeilor, indiferent de rasă, etnie, religie, orientare sexuală etc. Cel de-al treilea val este de asemenea marcat de apariția unor concepte noi, precum intersecționalitatea ca lentilă pentru înțelegerea inegalității sociale. Mai multe despre istoria mișcării feministe și cele 4 valuri puteți citi într-un articol anterior.
Feminismul ca ideologie generală militează pentru atingerea egalității de gen, iar începuturile mișcării s-au axat pe nevoia obținerii de egalitate în drepturi. Una din criticile aduse primelor două valuri ale feminismului este aceea că se axează exclusiv pe experiența privilegiată a femeilor albe din clasa de mijloc. Însă nu este suficient să fii femeie pentru a înțelege experiențele femeilor de pretutindeni. Mai mult, unele femei albe, deși pot și ele fi exploatate ca femei, participă totuși la exploatarea altor femei în contexte sociale în care obțin privilegii de pe urma altor caracteristici precum apartenența la rasa sau etnia dominantă. Pentru a înțelege experiențele particulare ale indivizilor și grupurilor este nevoie pe de-o parte de o doză de reflexivitate și de înțelegerea propriilor privilegii, cât și de folosirea unei lentile intersecționale.
Abordarea intersecțională vine să repare această perspectivă unilaterală, oferind cadrul prin care putem înțelege diversitatea mecanismelor care întrețin dominația şi subordonarea prezente la nivelul societății și care depășesc componenta genului.
ORIGINEA TERMENULUI ȘI ÎNȚELEGEREA ACTUALĂ
Termenul intersecționalitate este mai puțin întâlnit în România, însă această abordare are deja o istorie de peste 30 de ani. Conceptul de intersectionality a fost propus în 1989 de Kimberlé Crenshaw, avocată și autoare feministă, care l-a folosit pentru a explica modul limitativ în care sistemul de justiție abordează cazurile de discriminare. În articolul publicat în 1989 Crenshaw analizează trei exemple de cazuri în care sunt implicate femei afro-americane. Aceasta a atras atenția asupra faptului că sistemul legislativ tratează discriminarea pe bază de gen și discriminarea pe bază de rasă ca fenomene total separate, când în realitate experiențele particulare ale femeilor de culoare se află la intersecția celor două. Crenshaw argumentează că această perspectivă limitată le defavorizează pe femeile de culoare care își caută dreptatea în justiție. În cazul lor, atât rasa cât și genul acționează în menținerea inegalității.
Cu toate că a apărut mai întâi ca referire la limitările sistemului legislativ, termenul propus de Crenshaw a câștigat din ce în ce mai multă popularitate la finalul anilor ‘90 când abordarea intersecțională a fost asociată cu dezvoltarea celui de-al treilea val al feminismului. Termenul a început să fie folosit în cercetările academice, mai ales în științele sociale, devenind o lentilă indispensabilă atunci când sunt analizate fenomene precum discriminarea și inegalitatea.
În 1991 o altă autoare feministă, Patricia Hill Collins preia și extinde teoria intersecționalității. Ea vorbește despre matricea dominării sau opresiunii (the matrix of domination). Matricea opresiunii este un mod de a înțelege structura socială în care unele grupuri sunt avantajate. Rasa, genul și clasa vor influența poziția persoanei în structura socială și deci accesul la resurse și putere transformând unele categorii în dominante și altele în subordonate.
Practic, apartenența la anumite categorii precum: genul masculin, rasă albă, orientare heterosexuală, religie dominantă și un corp fără dizabilități (able bodied) asigură indivizilor un privilegiu social în raport cu celelalte categorii considerate minoritare și deci susceptibile opresiunii. Unele caracteristici asigură practic o poziție superioară în organizarea ierarhică, favorizând accesul la putere.
Matricea opresiunii explică modul de organizare și distribuire a puterii la nivel social care creează premisele pentru ca diverse categorii să fie privilegiate, iar altele subordonate, în timp ce intersecționalitatea explică modul în care intersecția dintre mai multe identități crează inegalități specifice. În funcție de apartenența la aceste categorii, un individ poate fi deopotrivă privilegiat și subordonat.
CE PRESUPUNE O ABORDARE INTERSECȚIONALĂ?
Pentru a înțelege abordarea intersecțională trebuie să ne raportăm la indivizi și grupuri ținând cont de multitudinea de identități care se intersectează și se suprapun și care creează moduri particulare în care oamenii vor experimenta viața socială.
De exemplu, femeile albe pot fi discriminate din punct de vedere al genului, dar sunt privilegiate de rasă. Bărbații de culoare suferă din cauza rasei, dar sunt avantajați de gen. În schimb, femeile de culoare se află la intersecția dintre două identități subordonate: ele sunt dezavantajate atât de apartenența la rasă, cât și de apartenența la gen. Cu toate că atât femeile albe, cât și femeile de culoare pot fi victimele sexismului, cele două experiențe vor fi fundamental diferite, deoarece în cazul femeii de culoare operează două tipuri de inegalitate, cea bazată pe gen și cea bazată pe rasă, iar cele două se influențează una pe alta creând o experiență care nu poate fi explicată doar dintr-o singură perspectivă.
O femeie albă poate fi victima discriminării din punct de vedere al genului, iar în acest caz putem folosi sexismul pentru a explica și înțelege inegalitatea de gen. Însă, o femeie de culoare poate fi deopotrivă discriminată pe baza genului, cât și pe baza rasei. Deși rasismul este suficient pentru a explica apariția discriminării pe bază de rasă, pentru a înțelege cu adevărat experiența particulară a femeii de culoare în societate, trebuie să ținem cont că în acest caz, genul și rasa se intersectează și se suprapun. Avem astfel nevoie de două concepte pentru a înțelege și explica experiența sa particulară, va trebui să ne raportăm atât la sexism, cât și la rasism. Perspectiva intersecțională ne spune că trebuie să ținem cont de cele două împreună, nu să le tratăm ca fenomene separate.
Intersecționalitatea nu se limitează la intersecția dintre cele două identități, rasa și genul, ci înglobează toate identitățile unui individ sau grup: o femeie romă lesbiană va experimenta discriminare de pe urma genului, etniei și orientării sexuale în timp ce o femeie romă heterosexuală, deși va experimenta inegalitatea care reiese din apartenența la gen și etnie, va fi avantajată de orientarea sexuală într-o societate preponderent heteronormativă. Aparținând unei etnii minoritare dominată din punct de vedere istoric, ea poate deveni victima stereotipurilor negative prezente în societate cu privire la comportamentul romilor. O femeie romă lesbiană de 70 de ani se poate lovi de discriminare atât din cauza genului, etniei, orientării sexuale, cât și vârstei, în condițiile în care accesul vârstnicilor este limitat pe piața muncii, iar cei care au mai multe şanse de angajare sunt tinerii adulți.
Cei care critică abordarea intersecțională argumentează că acest mod de a privi inegalitatea va duce de fapt la crearea unor tipare ale victimizării. Însă abordarea nu presupune o ierarhie a victimelor, în sensul că cele care se află la intersecția mai multor categorii de opresiune sunt mai îndreptățite să primească dreptate decât altele.
Inegalitatea și opresiunea nu sunt fenomene cu o singură cauză, ci ele sunt efectul mai multor cauze interconectate: rasă, gen, clasă socială, vârstă, etnie, orientare religioasă, orientare sexuală etc. Practic, atunci când analizăm fenomenul discriminării la nivel social, nu este suficient să ne referim doar la una dintre aceste identități. De asemenea, ele nu trebuie analizate nici separat. De exemplu, este insuficient să analizăm rasismul fără să luăm în considerare experiențele femeilor afro-americane și modul în care acestea sunt dezavantajate atât de rasă, cât și de gen.
De asemenea, este nevoie de o abordare intersecțională atunci când științele sociale cercetează și propun teorii pentru a explica istoria socială a discriminării. Una dintre cele mai întâlnite greșeli este că majoritatea cercetărilor tind să examineze o singură variabilă pe rând. Însă, variabilele precum genul, rasa, etnia, produc efecte împreună, nu separat. Așadar, perspectiva intersecțională insistă asupra faptului că multiplele identități ale indivizilor și grupurilor se suprapun și se intersectează. Inegalitatea este un fenomen complex care nu poate fi explicat pe deplin decât atunci când sunt luate în considerare multiplele forțe sociale interconectate care produc și mențin această inegalitate.
Cu toate că termenul a fost folosit pentru prima dată de Crenshaw cu referire la femeile afro-americane, în prezent termenul a evoluat, fiind preluat de cercetătorii din științele sociale și de autoarele feministe pentru a explica experiențele complexe ale indivizilor în general. Când a vorbit prima dată despre intersecționalitate, Crenshaw a folosit ca exemplu experiențele femeilor afro-americane, însă intersecționalitatea nu se reduce la intersecția dintre rasă și gen. Abordarea intersecțională poate fi folosită în înțelegerea unor situații complexe în care rasa, genul, etnia, naționalitatea, orientarea sexuală se intersectează și se suprapun creând așa numita matrice a opresiunii.
Considerăm că feminismul intersecțional descrie cel mai bine valorile asociației iele-sânziene, iar lentila intersecțională este cea cu care gândim și abordăm fiecare proiect pe care îl derulăm. Feminismul intersecțional ne ajută să înțelegem experiențele unice ale femeilor de pretutindeni și să rămânem ancorate în realitatea societății în care trăim.
SURSE
Crenshaw, K., (1989). Demarginalizing the intersection of race and sex: A Black feminist critique of antidiscrimination doctrine, feminist theory and antiracist politics. University of Chicago Legal Forum, 140(1), 139-167.
Crenshaw, K., (1991). Mapping the Margins: Intersectionality, Identity Politics, and Violence against Women of Color. Stanford Law Review, Vol. 43(6), 1241-1299.
Collins, P. H. (2000). Black Feminist Thought: Knowledge, Consciousness, and the Politics of Empowerment, 2nd edn. Routledge, New York.
Ritzer, G., & Ryan, J. M. (Eds.). (2010). The concise encyclopedia of sociology. John Wiley & Sons.
Coaston, J. (mai 2019). The intersectionality wars. Vox. [online] disponibil la: https://www.vox.com/the-highlight/2019/5/20/18542843/intersectionality-conservatism-law-race-gender-discrimination
Columbia Law School (iunie 2017). Kimberlé Crenshaw on Intersectionality, More than Two Decades Later. [online] disponibil la: https://www.law.columbia.edu/news/archive/kimberle-crenshaw-intersectionality-more-two-decades-later
Steinmetz, K. (februarie 2020). She Coined the Term ‘Intersectionality’ Over 30 Years Ago. Here’s What It Means to Her Today. Time. [online] disponibil la: https://time.com/5786710/kimberle-crenshaw-intersectionality/
UN Women. (iulie 2020). Intersectional feminism: what it means and why it matters right now. [online] disponibil la: https://www.unwomen.org/en/news/stories/2020/6/explainer-intersectional-feminism-what-it-means-and-why-it-matters
– Fotografie centrală de Sinitta Leunen pe Pexels