Într-un articol precedent am discutat despre necesitatea implementării educației sexuale în programa școlară, în care am menționat și un argument des întâlnit împotriva acestei măsuri, anume acela că este rolul părinților să își educe copiii în acest sens. Educația sexuală informală este necesară, dar pentru ca tinerii să fie cu adevărat informați și să ia decizii în cunoștință de cauză, cea formală este și ea indispensabilă, nu numai pentru a aduce cunoștințe utile în plus, dar și pentru că, așa cum am susținut în articolul anterior, unii copii nu au părinți, ori aceștia din urmă au ei înșiși informații insuficiente sau eronate despre sexualitate și practicile sexuale. De asemenea, unii părinți refuză să discute aceste subiecte cu propriii copii, din considerente diverse, de la pudoare până la convingerea că, de fapt, școala – prin orele de biologie și anatomie – este cea care ar trebui să îi învețe despre acest aspect.
Îngrijorător este faptul că, în lipsa educației sexuale și a discuțiilor cu familia, tinerii apelează la alte resurse, de cele mai multe ori dăunătoare. Printre cele mai des utilizate se află pornografia. Potrivit anchetei EU Kids Online 2020, ale cărei date au fost culese între toamna anului 2017 și vara anului 2019, în cazul României, din totalul copiilor și adolescenților cu vârste cuprinse între 9-16 ani, care au participat la anchetă, 36% au văzut imagini cu caracter pornografic în mediul online, majoritatea fiind adolescenți între 15-16 ani. Datele arată că, spre deosebire de alte medii, precum filme la televizor, cărți sau broșuri, mediul online rămâne cel mai frecventat de către copii și tineri. Ba mai mult, 17% au avut o atitudine pozitivă față de conținutul respectiv, în timp ce 32% au avut o atitudine negativă. Dintre acești 32%, mai mult de jumătate au fost copii cu vârsta cuprinsă între 9-11 ani.
Pornografia este dăunătoare pentru că imaginile și practicile prezentate nu sunt conforme cu realitatea, prioritizându-se latura performativă în locul celei educative. Din punct de vedere psihologic și social, materialele pornografice pot perpetua stereotipuri și roluri de gen, precum și atitudini și credințe ce pot crea probleme de ordin personal și relațional pe termen lung. Oamenii utilizează un set de reguli de comportament pentru fiecare situație socială în care se află, iar contextul sexual și intim nu este o excepție. Ne însușim aceste reguli nescrise prin expunere și repetiție constantă, fie că noi suntem cei ce săvârșim acțiunea respectivă sau observăm pe altcineva. În cazul conținutului pentru adulți, lipsa romantismului, a intimității non-sexuale, accesibilitatea și disponibilitatea, atitudinea dominantă a partenerului de sex masculin sunt elemente care crează contextul și impun aceste reguli. Astfel de practici sunt normalizate mai ales din cauza numărului larg de scene de acest tip, ce au ca rezultat frustrarea sau chiar insatisfacția cu privire la propria viață sexuală.
Dar nu numai situații și modele de frumusețe care nu se inspiră din realitate sunt normalizate, ci și violența. Autoarea articolului „Pornography’s Effects on Interpersonal Relationships” a analizat 304 de astfel de scene, dintre care jumătate conțineau o formă de agresivitate. Acestea, la rândul lor, conțineau în procent de 88% scene în care erau prezentate acte de violență fizică, majoritatea fiind comise de bărbați (70%) împotriva femeilor (87%). Mai puțin de 5% dintre aceste acte erau prezentate ca stârnind reacții negative din partea persoanei agresate. Femeile sunt prezentate ca obiecte sexuale ale cărui singur rol este acela de a satisface dorințele și nevoile bărbaților. Impactul negativ are loc asupra genului feminin și masculin deopotrivă. În cazul fetelor, aceste materiale promovează submisivitatea și o atitudine pasivă, stimă de sine scăzută, atitudine superficială față de propriul corp și propria sexualitate. În cazul baieților, li se oferă falsa impresie că fetele și femeile sunt un mijloc prin care să obțină plăcere și că acestea nu sunt, defapt, partenerele lor, cu dorințe și preferințe perfect valide și care trebuie să își ofere consimțământul indiferent de situație.
Dar care sunt sursele la care adolescenții, fete și băieți, ar trebui să apeleze?
Informațiile pe care le află în urma discuțiilor cu părinții sunt prețioase, dar acestea pot fi oricând îmbunătățite. Cărțile și articolele științifice, accesibile inclusiv prin intermediul internetului, pot reprezenta o sursă potrivită pentru ei. Medici, psihologi, sociologi, sexologi, toți aceștia pot să ofere informații despre sexualitate și despre cum să avem o viață sexuală satisfăcătoare, fie că suntem singuri sau nu, despre cum să avem grijă de sănătatea noastră și despre cum să gestionăm relațiile cu cei din jur, mai ales în contexte intime. Cărți precum Women and Their Bodies, scrisă de Boston Women’s Health Collective, Enciclopedia Sexului, scrisă de Ruth K. Westheimer sau Inteligența erotică, scrisă de Esther Perel sunt doar câteva exemple.
În ultimii ani, acest tip de conținut, potrivit pentru a îmbogăți cunoștințele tinerilor, poate fi găsit și online. Sexul vs. Barza, prima platformă de educație sexuală în format video din România, abordează subiecte variate, pe înțelesul adolescenților, propunând teme diverse, dar răspunzând și la întrebări pe care aceștia le au. De asemenea, pe platforma ei de YouTube (MsAnneGreen), Anne-Marie Chelariu a creat o serie, SexTalk, în care demontează mituri și concepții eronate despre sexualitate, înlocuindu-le cu informații care să îi ajute pe cei care îi urmăresc video-urile.
Din păcate, în mediul rural, unde accesul la internet rămâne o problemă, unde sexul și sexualitatea sunt considerate ca fiind subiecte tabu, chiar mai mult decât în mediul urban, singurele surse rămân membrii familiei, prietenii și, în cel mai bun caz, medicii din sate sau comune, care, cel puțin prin prisma profesiei pe care o practică, ar trebui să aibă discuții sincere și utile cu pacienții lor despre sănătatea sexuală și reproductivă.
Surse:
EU Kids Online 2020, https://www.eukidsonline.ch/files/Eu-kids-online-2020-international-report.pdf
Ana J. Bridges, Pornography’s Effects on Interpersonal Relationships, https://www.socialcostsofpornography.com/Bridges_Pornographys_Effect_on_Interpersonal_Relationships.pdf
Boston Women’s Health Collective, Women and Their Bodies, https://www.ourbodiesourselves.org/cms/assets/uploads/2014/04/Women-and-Their-Bodies-1970.pdf
Ruth K. Westheimer, Enciclopedia sexului, http://docshare01.docshare.tips/files/14376/143768834.pdf
Esther Perel, Inteligența erotică, http://www.101books.ru/carte/descarca-esther-perel-inteligenta-erotica-pdf
Canalul de YouTube Sexul vs. Barza: https://www.youtube.com/channel/UCXx65VS5SGp7FvS3HER4E_g
Site-ul web Sexul vs. Barza: https://www.sexulvsbarza.ro/
Canalul de YouTube Ms.AnneGreen: https://www.youtube.com/playlist?list=PLJkrT6jzt_5y6cMngtrTvGbOjD0q0ZbE3